Ciulama de pui cu ciuperci, la ceas aniversar
Ce aniversează ciulamaua? Ziua națională (și chiar și internațională) a ciulamalei. Am pus la cale sărbătoarea ciulamalei împreună cu o mână de bloggeri inimoși, de nișă culinară. Care altă zi ar fi fost mai potrivită, pentru un atât de fericit prilej, decât onomastica lui Mitică, personaj neaoș romanesc? Deși, cu tot regretul, despre originile ciulamalei ar fi loc de o discuție mai amplă.
Ciulamaua, la fel ca majoritatea preparatelor considerate tradițional românești, nu suferă nici ea de păcatul unei prea mari originalități. Preparate quasi-identice există în meniul multor bucătării europene. Cel mai cunoscut și a cărui denumire sună cel mai bine la urechea meseanului ar fi cel franțuzesc: așa numita „blanquette”, nimic altceva decât „ciulama” pe limba lui Voltaire.
Întorcându-ne la ciulamaua noastră națională, trebuie să recunoaștem că a cam căzut în dizgrație: ingrediente banale, ieftine, aspect dezordonat în farfurie, îngroșală cu făină… eheee, dac-ar fi chemat-o pe ciulama „blanquette” și dacă blamatul nostru răntaș s-ar fi numit el „bechamel„, sunt sigură că ciulamaua n-ar mai fi fost ea considerată o pată rușinoasă pe obrazul oricum nu prea neted al gastronomiei românești!
Ei bine, ca un blogger culinar conștient de menirea lui, mi-am propus să „reinterpretez” rețeta de ciulama, chiar de ziua ei, așa încât, asemenea unei veritabile cenușărese, ciulamaua mea își etalează noua față pe farfurie!
Bilanț de activitate
Înainte de a trece la timpi de preparare, numărul porțiilor și lista ingredientelor, fiind un moment atât de special, parcă-mi vine să mai scriu vreo două, trei rânduri. Așa, să țină loc de discurs cu paharul în mână!
Așadar, ciulamaua asta m-a făcut să mă întreb de ce mi-am făcut eu un blog culinar. Categoric, nu ca să devin celebră. Aveam deja o carieră care atunci și acum îmi oferă mai multă celebritate decât îmi doresc. Nici ca să-mi consolidez ego-ul. Doar rareori scriu despre mine, despre întâmplări din viața mea și nici fotografii cu propria persoană nu public pe blog, decât cu foarte mare temei. Și-atunci?
Păi, uite, am simțit eu că am ceva de oferit. Nici prin gând nu mi-a trecut, în urmă cu patru ani și jumătate, când am lansat blogul, că va fi una dintre cele mai de succes „întreprinderi” în care m-am implicat. Pe atunci, de fapt, nici nu știam care e unitatea de măsură a succesului unui blog. Nu auzisem nici de trafic nici de page rank și credeam că singurul etalon al succesului sunt mesajele oamenilor mulțumiți, atunci când rețeta oferită cu tot dragul și cu toată știința pe care o dețineam, le-a reușit și lor, uneori chiar mai bine decât mie însămi.
Scopul nu mi-a fost să declanșez o revoluție. M-am gândit că blogul meu, însă, reușește să fie educativ. Am încercat și continui să încerc să le sădesc în suflet cititorilor mei pasiunea pentru coptul pâinii, pentru facerea pastelor, plăcintelor, dulcețurilor și a altor preparate despre care mulți dintre ei nici nu se gândeau că se pot face în casă. Într-un cuvânt, să le induc dragostea pentru tot firescul și toată naturalețea de care eu am avut parte în copilăria mea și la a cărei dispariție asistăm.
Primesc mesaje de la oameni care-mi spun că au avut multe de învățat de la mine.
Eu simt că eu însămi am fost cea care a învățat cel mai mult, în acești patru ani și jumătate. Dacă tonul și stilul articolelor publicate pe blog, la începuturi, a rămas aproape neschimbat, fotografiile și bucatele din farfurii s-au schimbat mult. După părerea mea, schimbarea a fost în bine.
Mi-am numit blogul Cuina bănățeană, pentru că vin dintr-un loc anume, apoi l-am redenumit „rețete ca la mama”. Nu am făcut asta pentru a sugera cititorilor mei că aici vor găsi mâncăruri exact cum le-au mâncat la mama lor acasă. Logic, n-am cum să-mi imaginez ce-a gustat fiecare acasă la el, în copilărie. Pe acest blog culinar veți găsi rețete și sfaturi de la o persoană care este mama, femeia, stăpâna bucătăriei din casa ei, a „cuinii”, așa cum o numesc bănățenii (încă mai sunt întrebată daca mă cheamă Cuina, râd de fiecare dată cu aceeași poftă).
Blogul meu își propune să ofere idei și rețete explicate în amănunt, încât numai dacă ai două mâini stângi nu-ți reușesc, pentru toți cei care vor să-și copleșească familiile cu dragoste și răsfăț. De cele mai multe ori, rețetele pe care le veți găsi aici nu sunt identice cu cele de la „mama acasă”, dar vreau să cred că sunt mai bune, mai corect preparate, mai frumos prezentate. Nu-i niciun bai în faptul că veți gati mai bine ca mama, eu m-aș bucura că fiica mea să gătească mai bine decât mine într-o zi :). Așa e și cu rețeta de ciulama de pui cu ciuperci pe care v-o propun azi. Da, am terminat discursul, puteți să vă serviți :).
Ingrediente Ciulama De Pui Cu Ciuperci
- 1/2 de pui mare
- zarzavat pentru supa: 1 ceapa mare, 1 morcov, 1 bucata de telina cat 1 ou mic, 1 radacina de patrunjel
- 1 ceapa esalota mica
- 500 de grame de ciuperci proaspete
- 25 de grame de unt
- 1 lingura de ulei
- 1 lingura de faina (20 de grame)
- 150 ml. lapte
- 2 linguri parmezan ras
- 100 de grame de smantana pentru gatit
- 1 lingura rasa de amidon de porumb
- 4 cartofi
- 1 morcov mare
- verdeata dupa gust (eu am folosit ceapa verde si patrunjel)
- sare si piper
Preparare Ciulama De Pui Cu Ciuperci:
Am facut reteta dintr-o jumatate de pui, si nu dintr-un pui intreg, pentru ca am dorit sa pregatesc strict 4 portii. Daca aveti un pui micut, merge sa-l folositi pe acela, vor rezulta de la 4 pana la 6 portii.
1. Puiul se dezoseaza complet, asa incat sa ramana carnea si pielea intr-o singura bucata iar oasele deoparte. Procedeul l-am descris in detaliu in repetate ori, aici aveti si un video (click pe link iar pentru a vedea imaginile mai mari click pe imagine). Se sareaza si se pipereaza carnea de pui dezosata si se da la frigider pentru 1 ora – 1 ora jumatate.
2. Intre timp, din oasele de pui (daca aveti si alte bucati de pui pentru supa se pot adauga si acelea) si tot zarzavatul de supa curatat si spalat se pregateste o supa consistenta, va fi nevoie de 1,5 – 2 litri de supa la final. Supa se fierbe pe foc mic, adaugand sare de la inceput, si se spumeaza deseori, pentru a nu se tulbura.
3. Ciupercile trebuie sa fie bine curatate cu o perie moale si cu servete de bucatarie, ca sa nu contina urme de pamant. Nu este indicat sa se spele ciupercile, pentru ca isi vor schimba gustul si textura, absorbind foarte multa apa, de aceea este important sa se curete cu multa atentie.
4. Intr-o tigaie se incinge uleiul si se adauga untul. Dupa ce untul s-a topit, se adauga esalota fin tocata si 1 praf de sare. Cand esalota devine translucida se adauga jumatate din ciuperci, taiate lamele (poza 1).
5. Dupa ce ciupercile se inmoaie, se presara faina, se amesteca bine si se adauga treptat laptele, amestecand continuu, pana la obtinerea unui sos consistent (poza 2).
6. Sosul se fierbe pana scade bine, trebuie sa fie mai gros decat un sos pe care l-ati servi in mod obisnuit langa o mancare (poza 3).
7. Se trage tigaia de pe foc si se adauga parmezanul ras in sosul fierbinte (poza 4).
8. Se potriveste gustul de sarat si piperat s se adauga verdeata dupa gust (cam 1 lingura de patrunjel verde tocat).
9. Pana ce sosul se raceste, se strecoara supa, se curata cartofii si morcovul si se taie in bucati potrivite. Se pun intr-o craticioara cartofii, bucatile de morcov si ciupercile ramase si se acopera cu supa. Legumele trebuie in supa, sa fiarba foarte lent, la o temperatura ce nu trebuie sa depaseasca 70-80 de grade, astfel se va obtine o textura minunata si frageda si nicio bucatica nu se va terciui.
10. Sosul de ciuperci se aseaza pe carne apoi carnea se ruleaza cu pielea in afara, cat de strans posibil, si se leaga bine cu ata de bucatarie, insistand asupra capetelor.
11. Se aseaza ruloul obtinut intr-o cratita potrivita ca marime si se acopera cu supa. Daca supa nu e suficienta, se completeaza cu putina apa. Se va gati rulada in supa, fierband-o lent, fara clocot, la temperatura de 60-70 de grade, timp de 2 ore – 2 ore si jumatate, pana cand o scobitoare strapunge carnea cu multa usurinta. E important sa nu fiarba in clocote, atat pentru textura, pentru ca va fi mult mai frageda, cat si ca sa nu iasa umplutura din rulada.
12. Cand legumele sunt fragede, se scot din supa si se pastreaza la cald. Se fierbe in continuare supa in care au fiert legumele pana cand se reduce la 100-150 de ml. Se omogenizeaza smantana lichida pentru gatit cu amidonul si se adauga peste supa fierbinte. Se amesteca bine, aducand sosul la clocot si se fierbe cateva minute, pana se leaga frumos si are consistenta, fara a fi gros. Se potriveste gustul sosului cu sare si piper si se pastreaza la cald.
13. Cand carnea s-a patruns, se scoate din supa in care a fiert si se aseaza pe o planseta, sa se raceasca putin. Deindata ce se poate atinge, se indeparteaza toate atele, se taie capetele, indreptand rulada, apoi se imparte in 4 bucati egale.14. Pentru asamblare, se toarna sos in farfurie (preferabil ar fi sa fie calda farfuria), atat cat sa-i acopere fundul, la mijloc asezandu-se cate o bucata de carne.
Se adauga legumele calde de jur imprejurul ruladei si se stropesc cu sos, apoi se decoreaza dupa gust si inspiratie cu verdeata, aschii subtiri de morcov etc.
Asta este povestea pe care am nascocit-o eu, despre modesta ciulama pe care am gatit-o in haine noi si-apoi am avut indrazneala s-o prezint prea-cinstitelor dumneavoastra obraze ca pe-o mladita de os domnesc. Va doresc pofta buna, pentru ca gustul chiar e cel de la mama de-acasa, chiar daca aspectul e reinventat. Iar daca ciulamaua mea nu va fi pe placul domniilor voastre, va invit sa vizitati blogurile confratilor care au particpat la acest proiect, nu se poate ca dintre atatea ciulamale sa nu gatiti una sa va incante:
- Dana Aphextwinz cu Ciulamale reincarcate
- Dia cu Ciulama de ciuperci
- Elena Toma cu Ciulama fusion
- Adina cu Ciulama cu ciuperci de padure
- Iuliana Florentina Avram cu Ciulama de ciuperci
- Boabe de cafea cu Ciulama de ciuperci
- Ioana Tone cu ciulama, ciulamica, ciulamale
- Bucataresele vesele cu Ciulama de ciuperci cu clatite picante
- Andreea Denisa cu Ciulama de ciuperci reinventata.
- Vio Postolache cu ciulama de pui cu ciuperci
- Cerasela cu Ciulama cu ciuperci si scoici Saint Jaques
- Pansy cu Ciulama de pui si ciuperci cu crusta de cascaval
- Iuliana Miu cu Ciulama de ciuperci cu mamaliguta
- Lili Gospodini cu Ciulama cu pipote si inimi de pui
- Radu cu ciulama de vitel cu legume de toamna si salata.
P.S. La mulți ani, Mitică!
Lasă un răspuns