Placinte turcesti cu branza
Familionul meu e unul gurmand, trebuie sa recunosc, dar din iubirea pentru mancare, la modul general, se desprinde o dragoste mai statornica si mai speciala pentru tot ceea ce inseamna placinte. Daca in privinta felurilor de mancare mai avem unele mici conflicte, nu intotdeauna reusind sa ne punem preferintele de acord, redevenim o familie adevarata cand vine vorba despre patiserie si mai cu seama despre placinta cu branza sarata. Nu cred ca voi sti vreodata destule retete de placinta cu branza sarata pentru a potoli pofta alor mei: burek, placinta taraneasca sau merdenele, toate ne sunt pe plac si mereu avem dorinta de a descoperi altele noi. Ei bine, reteta pe care v-o propun azi am primit-o de la dragalasa mea vecina Nilgün, o fata delicata cu tenul alb si parul blond, doar ochii migdalati si privirea taioasa parca se potrivesc cu numele turcesc pe care il poarta. Vecina mea Nilgün este mamica unor baietei pe care ii rasfata cu multe specialitati turcesti, de la mama ei de la Tulcea invatate, iar aceste placinte din care am avut sansa sa gust m-au cucerit si pe mine si m-am gandit ca nu se poate sa nu va impartasesc si voua reteta, pentru ca placintele sunt superbe, cu un gust minunat si o textura incantatoare si nici pe departe atat de greu de facut pe cat ar crede unii.
Ingrediente Placinte Turcesti Cu Branza:
- 375 de grame de faina
- 10 grame de drojdie proaspata
- 1 lingurita de zahar
- 125 ml. + 1 lingura de lapte batut
- 125 de ml. de apa minerala carbogazoasa
- 60 de ml. de ulei
- 1 lingurita rasa de sare
- 1 ou
- in plus: 300 de grame de branza usor sarata (eu am folosit un amestec de branza de vacu proaspata, bine scursa de zer, cu telemea de oaie); ulei pentru uns aluatul si planul de lucru; optional, seminte pentru presarat (susan, mac etc, eu am folosit negrilica).
Preparare Placinte Turcesti Cu Branza:
1. Se separa galbenusul de albus, galbenusul pastrandu-se deoparte pentru finisat deasupra placintele.
2. Drojdia se freaca bine cu zaharul (intr-o canita sau un mic castronel) pana se lichefiaza.
3. Se amesteca intr-un vas albusul de ou, 125 de ml. de lapte batut, apa minerala, 60 de ml. de ulei si drojdia lichefiata si se bat putin cu o furculita, cat sa se omogenizeze.
4. Faina se amesteca cu sarea intr-un castron si se incepe sa se adauge lichidele putin cate putin, amestecand la inceput cu o lingura de lemn, apoi framanatand coca energic. Unele tipuri de faina ar putea cere ceva mai mult lichid, asa incat se poate adauga cate 1 lingura de apa minerala, pe rand, daca aluatul e prea tare, sau dimpotriva, 1 lingura de faina, daca aluatul este prea moale.
5. Trebuie sa se obtina un aluat neted si nelipicios, care se imparte deindata in 12 bucati cat mai egale care se ung bine cu ulei si se aseaza intr-o farfurie.
6. Se infoliaza farfuria cu folie alimentara si se lasa in repaus timp de 15 minute.
7. Dupa trecerea celor 15 minute, fiecare bucata se intinde pe planul de lucru uns cu ulei, cu ajutorul sucitorului, in forma unui disc cu grosimea de aproximativ 1 mm. Discurile se aseaza pe rand inapoi in farfurie, se stropesc fiecare in parte cu 1-2 lingurite de ulei, se ung bine si se suprapun.
8. Se acopera din nou cu folie alimentara si se mai lasa sa se odihneasca timp de 15 minute.
9. Se unge bine planul de lucru cu ulei si se rastoarna farfuria cu discurile de aluat, asa incat cel care s-a intins primul sa vina deasupra. Rand pe rand, se ia cate un disc si se intinde pe planul de lucru bine uns pana cand aluatul e foarte subtire, transparent. Nu va speriati de faza asta, merge incredibil de usor si chiar daca aluatul se rupe putin, nu are nicio importanta.
10. Se stropeste aluatul cu 1 lingura buna de ulei si se presara cu branza.
11. Se rasuceste aluatul, cu branza la mijloc, sub forma unui cilindru lung care se invarte in forma de spirala iar capatul ramas liber se baga sub placinta astfel formata.
12. Placintele se aseaza intr-o tava potrivita pentru cuptor (cred ca hartia de copt e optionala, eu am pus-o din extra prevedere, placintele, insa, sunt destul de unse) si se aprinde cuptorul, fixandu-se la 190 de grade Celsius.
13. Pana cand se incinge cuptorul, se bate galbenusul cu lingura de lapte batut si se ung cu o pensula moale placintele pe deasupra. Optional, se pot presara cu ce fel de seminte va plac, eu am presarat negrilica pentru ca imi place mult gustul ei subtil de anason, dar si aspectul, iar odata si odata imi voi face timp sa va povestesc cate ceva si despre cat de benefice pentru sanatate sunt aceste seminte.
14. Placintele se coc in cuptorul preincins la 190 de grade Celsius timp de 20-25 de minute, pana se rumenesc frumos. Se scot din tava imediat si se aseaza cateva minute pe servete de bucatarie absorbante, ca sa mai elimine din ulei, apoi se transfera pe un gratar pentru prajituri ca sa se raceasca.
Nu stiu, mai are rost sa va povestesc despre felul cum alterneaza in interiorul placintelor straturile crocante cu cele moi, despre umplutura de branza, gustul minunat, sau sa las sectiunea sa se exprime in voie?
Eu atat va mai spun, placinta asta merita facuta! Si… pofta buna!
Lasă un răspuns