Roșcovele

Ce sunt roșcovele?

Roşcovul (Ceratonia siliqua L.) face parte din familia Fabaceae sau Leguminosae și provine din estul Mediteranei. Copacii cresc înalți și robuști, cu o înălțime de până la 15 m. Fructul roșcovului este un aliment cunoscut din cele mai vechi timpuri, consemnat în bibile ca atare. Se spune că ar fi constituit principala hrană a Sfântului Ioan Botezătorul, în anii săi de pustnicie, de aceea roșcova mai este cunoscuta sub numele „pâinea Sfântului Ioan”.

Despre roșcove, de-a lungul vremurilor

În cele mai vechi timpuri, seminţele de roşcovă s-au folosit ca unitate de măsură, la aceeași masă de aur, una de seminţe = 1 carate (boaba de roşcovă = spasm. Keration). Numele „karat” este utilizat în prezent pentru a denumi 0.18 gr. aur și mai ales de pietre prețioase (seminţele de roşcovă, indiferent de dimensiune şi condiţiile de stocare, au întotdeauna aceeaşi masă de 0.18 grame).

Astăzi, roşcovele sunt crescute pe cele mai calde ţărmuri ale Mediteranei. Pe insula Solta din Croatia exista o localitate numita „Rogac” adica „roșcov”, unde acest copac se cultivă în mod tradițional. Roșcovul este cultivat deasemenea în India, Argentina și Brazilia.

Aspect: frunzele sunt tari, verzi, florile au aspectul unor franjuri de culoare verzuie. Fructele sunt niște păstăi verzi, de până la 20 de cm. lungime, care închid boabele de roșcovă. După recoltare, începe să se schimbe culoarea păstăilor, care, în final, devine maro.

Compoziția chimică a roșcovelor

Păstaia conţine 30 – 70% (uneori 40-50%) zahăr, care constă în zaharoză (până la 26% din celuloză), fructoză (13%), xylose, maltoză şi glucoză, etc, proteine, aminoacizi (alanină, Valin, Proline, etc), amidon, acizi etc. Seminţele conţin proteine, grăsime (în cea mai mare parte acizi oleinic, linoleic și palmitic), fitohormoni (în special toamna, după desfrunzire), tanin, gumă de karuba etc.

Efectele benefice ale roșcovelor

Taninii conținuți de roşcovă inhibă enzimele digestive; inactivează bacteriile coli şi susţin în acelaşi timp dezvoltarea unei flore binefăcătoare de bacterii intestinale. În general, roșcova are un efect calmant asupra stomacului și mucoaselor intestinale, de aceea, este utilizată pentru a uşura greaţa şi diareea. De asemenea, roșcova constituie o bogată sursă de vitamine şi minerale (în special de calciu), precum și unele oligoelemente.

Utilizare: oamenii mănâncă fructe de roşcovă de milenii. Roșcova este utilizată în stare uscată, uneori întreagă, de cele mai multe ori sub formă de făinuri, siropuri sau ceai, fiind un îndulcitor natural.

Astăzi, păstaia de roșcovă prăjită și măcinată este utilizată ca substitut de cacao. Extractul de păstaie de roşcov este folosit ca mirodenie în producţia unei game largi de alimente (băuturi alcoolice și non-alcoolice, produse lactate, îngheţată, dulciuri, produse de panificaţie, budinci, produse din carne, condiment de amestecuri, fructe de produse, şi altele). Extractul de roşcovă este un aditiv alimentar (E 410), care este folosit ca şi agent de îngroșare și stabilizator utilizat în diverse produse alimentare. Produse comerciale: păstăile de roșcovă sub forma prăjită sau neprajită se pot găsi sub formă de făină, sirop etc.

Gustul de roșcove este absolut delicios – ceva a ciocolată, un ușor iz de cafea sau mai degrabă de cicoare și încă ceva nedefinit. Din roșcove se pot face umpluturi minunate pentru prăjituri, cozonaci, plăcinte etc. 

Vedeți rețeta mea de coardă (ruladă) cu roșcove.

Aici, Prăjitura mea cu roșcove