Focaccia cu ulei de măsline și rozmarin – rețetă simplă

Focaccia cu ulei de măsline și rozmarin – rețetă simplă explicată pas cu pas. Cum se face un aluat de focaccia și cum se modelează pentru copt, află totul din rețeta simplă și detaliată de mai jos!

Focaccia este unul dintre tipurile de pâine care ne plac foarte mult, în familia mea. Mai ales mie, pentru că am o mare pasiune pentru coajă iar miezul mă atrage mult mai puțin. Ador coaja rumenă-aurie, sărată, cu gust delicios de ulei de măsline a acestei pâini plate, de origine foarte, foarte veche. Miezul e pufos și parfumat și, până la urmă, e chiar o pâine ușor de făcut. La fel de ușor este și de porționat, ceea ce o face ideală pentru diverse canape-uri și sandwich-uri, mai ales pentru bufetele de aperitive.

ALTE REȚETE DE PÂINE DE CASĂ

Pâine cu maia naturală și făină de secară

Pâine de casă moale, pentru sandvișuri

Baghetă franțuzească

Așa cum deja știți sau măcar bănuiți, această focaccia are origini italiene, mai precis romane sau chiar etrusce, după unele surse. În Roma antică, panis focacius era denumirea unui sortiment de pâine plată, coaptă direct pe vatră. În zilele noastre, rețeta a evoluat, se coace în cuptor și o întâlnim sub zeci de variante, dintre care cea cu ulei de măsline și rozmarin este, probabil, cea mai cunoscută.

Ingrediente focaccia cu ulei de măsline și rozmarin – rețetă simplă

aluatul:

• 500 de grame de făină albă cu procent de proteine minimum 11%
• 3 grame de drojdie uscată (½ de pliculeț) sau 12 grame de drojdie proaspătă
• 350 de ml. de apă
• 40 ml. ulei de măsline
• 10 grame de sare

finisare:

• ½ linguriță rasă de sare marină grunjoasă
• 40 de ml. de ulei de măsline
• 2 ramuri de rozmarin proaspăt

Mod de preparare – aluatul de focaccia

1. Pentru aluatul de focaccia, punem făina și drojdia uscată într-un castron încăpător. Le amestecăm bine cu o lingură, adăugăm treptat apa la temperatura camerei și amestecăm până când nu se mai văd urme de făină uscată. Nu frământăm mai mult de atât în această fază. Acoperim castronul cu folie alimentară și lăsăm deoparte timp de 30 de minute, la temperatura bucătăriei.

Observație: dacă dorim să folosim drojdie proaspătă, pentru focaccia, ne asigurăm că este activă. Într-un castronel, o dizolvăm în 50 ml. de apă (scoasă din cantitatea totală recomandată), adăugăm 1 lingură de făină și așteptăm 10-15 minute să facă bulbuci. Dacă drojdia nu face spumă la suprafață în 15 minute, înseamnă că nu  e bună de folosit. Dacă spuma s-a format, adăugăm drojdia activată peste făina din castron deodată cu restul de apă.

2. După 30 de minute, presărăm sarea pe toată suprafața expusă a aluatului neomogen din castron. Începem să frământăm, manual sau cu robotul. Frământăm energic până obținem un aluat omogen, apoi începem să adăugăm, câte 1 lingură o dată, 40 ml. ulei de măsline. Frământăm bine, până la obținerea unui aluat molcuț, elastic, care se desprinde de pe castron. Modelăm aluatul de focaccia într-o bilă și-l așezăm într-un castron curat, uns cu puțin ulei. Înfoliem castronul cu folie alimentară și lăsăm aluatul de focaccia la temperatura bucătăriei să crească până își dublează volumul.

Modelarea în tavă

3. În cazul meu, aluatul de focaccia a avut nevoie de 2³ºore să crească până s-a dublat ca volum. Nu luați, însă, timpul ca reper! Dacă în bucătăria voastră e mai cald, va crește mai repede, dacă e mai răcoare, va dura mai mult. Important este să vă ghidați după volumul aluatului din castron, dacă e evident că s-a dublat, putem trece la următorul pas.

4. Așternem o coală de hârtie de copt în tavă. Eu am folosit tava cuptorului (42*34 cm). Într-o tavă cu ceva mai mică focaccia va ieși ceva mai groasă. Ca alternativă pentru hârtia de copt, putem unge bine tava cu ulei, e chiar mai gustoasă focaccia noastră dacă procedăm așa. Mie, însă, mi s-a părut că în această pâine este mai mult decât suficient ulei, așa că am optat pentru hârtia de copt. Răsturnăm tot aluatul în tavă și, cu palmele unse cu puțin ulei, îl modelăm la o grosime uniformă, întinzându-l așa încât să acopere cea mai mare parte din suprafața tăvii. Acoperim tava cu folie alimentară și o lăsăm să crească încă o oră, într-un loc călduț din bucătărie.

5. Pornim cuptorul și-l fixăm la 230°C, căldură de sus și de jos. Pe foc (pe plită), punem apă la fiert, într-o crăticioară mică. Ajutându-ne de vârful degetelor, unse bine cu ulei, apăsăm aluatul de focaccia bine crescut din loc în loc, formând adâncituri. În poza de mai jos e mâna soțului meu, care a preluat cu multă plăcere această sarcină, permițându-mi să fac poza. E chiar plăcut, de fapt, să-ți bagi mâinile în foccacia!

5. Stropim foccacia pe deasupra cu cei 40 de ml. de ulei de măsline rezervați pentru finisare.

6. Pentru finisare, presărăm pe deasupra cu sarea grunjoasă și rozmarinul rupt în bucăți. Focaccia noastră e gata de dat la cuptor.

Coacerea

7. Pregătim o tavă mică pe care o așezăm în partea de jos a cuptorului. Când temperatura din cuptor a atins 230°C iar apa pe care am pus-o mai devreme la fiert clocotește, turnăm apa fiartă în tăvița din cuptor. Atenție să nu vă ardeți, aburii vor fi foarte fierbinți! Închidem imediat ușa, ca să reținem aburul în interiorul cuptorului și dăm tava noastră cu focaccia la copt, la o înălțime medie. Timp de 15 minute, menținem temperatura de 230°C și tava cu apă fiartă în cuptor, apoi o îndepărtăm și reducem temperatura la 200°C. Continăm coacerea încă 20-25 de minute, până când focaccia e rumenă și apăsând-o cu degetul, revine imediat înapoi.

O lăsăm să se răcească și apoi o tăiem în pătrate. E nemaipomenită, cu crusta crocantă și aurie și miezul moale și pufos. Focaccia e un tip de pâine care se potrivește perfect pentru fingerfood, platouri cu gustări etc. Deasemenea, puteți să obțineți diferite variante, pornind de la această rețetă simplă: cu roșii cherry, cu ceapă caramelizată, cu măsline etc.

Să vă fie de folos!