Risotto cu ciuperci rețetă video
Risotto cu ciuperci – rețeta video detaliată, cu ingrediente cu gramaje exacte și modul de preparare explicat pas cu pas. Ce fel de orez folosim pentru un risotto autentic? Cum se gătește un risotto corect?
Dacă vreuna dintre aceste întrebări v-a trecut prin minte, am căutat să vă ofer răspunsuri în rețeta video de risotto cu ciuperci pe care v-o prezint azi. Și nu doar video, desigur, unii dintre cititori au rămas cititori și încă sunt mai confortabili cu rețetele scrise (așa cum sunt și eu).
De curând, într-o emisiune culinară urmărită de toată suflarea pofticioasă din țara noastră, am văzut o mulțime de preparate pe care concurenții le denumeau risotto dar pe care le făcuseră pilaf… rectific, nu erau nici măcar pilaf! Poate și din acest motiv dar mai ales pentru că ne era poftă de un risotto cremos, m-am gândit să fac rețeta de risotto de ciuperci pe care v-o prezint în continuare.
Ingrediente Risotto cu ciuperci
- 160 de grame de orez arborio sau carnarolli – arată așa, boabele sunt mari și bombate și orice-ar zice unii, un risotto adevărat nu se face din orice fel de orez
- 600-700 de mililitri de supă de pui dar e bine să avem o rezervă, în cazul în care orezul nu se gătește suficient
- 1 ceapă mică sau o eșalotă mare (cam 40 de grame să aibă)
- 200 de grame de ciuperci – de oricare, eu am folosit champinion
- 1 cățel de usturoi, zdrobit
- 2 linguri de ulei de măsline
- 60 de grame de unt cu 82% grăsime
- 50 de mililitri de vin alb, sec
- 50 de grame de parmezan ras
- sare și piper după gust
- opțional, un pic de verdeață tocată fin, pătrunjel sau ceapă de tuns
- tot opțional, 2 ciuperci king oyster, pentru a căror gătire am mai folosit 1 lingură de ulei, 20 de grame de unt și un cățel de usturoi
Mod de preparare Risotto cu ciuperci – rețeta video
Rețeta în format text – printabil
1. Am pus supa pe plită, să se înfierbânte. Între timp, m-am ocupat de ceapă, pe care am tocat-o mărunt, mărunțel. Regula ar fi ca bucățelele de ceapă să nu depășească mărimea boabelor de orez.
2. Am continuat cu ciupercile, deja bine curățate. Le-am tăiat în jumătăți apoi le-am tocat lamele dar pot fi tăiate și în cubulețe, dacă preferați.
3. În final, iată și ciupercile king oyster. De curând, am publicat o rețetă dedicată gătirii lor, o găsiți cu un click pe poza de mai jos. Pe acestea le-am tăiat pe lugime, în jumătăți, apoi le-am crestat ușor, pe partea tăiată, în cruciș și în curmeziș.
Gătirea risotto-ului
3. Am încins pe foc iute o cratiță cu fundul mai gros, cu volumul de 2 litri. Am adăugat uleiul de măsline și, imediat, ciupercile. Fără să le asezonez, în această fază, le-am gătit pe foc iute, amestecând din când în când. Am menținut focul iute, dorind ca ciupercile să se rumenească ușor și să piardă lichidul prin evaporare rapidă, nu să fiarbă în sucul propriu. După ce au pierdut cam ½ din volum, am adăugat usturoiul zdrobit.
4. Am continuat să călesc ciupercile, până s-au rumenit ușor. În total, le-am călit timp de 5 minute, dar depinde de tipul de ciuperci pe care-l folosește fiecare. Unele e posibil să fie gata mai repede, altele au nevoie de mai mult timp de gătire. Am scos ciupercile din cratiță într-un castronel și le-am asezonat cu sare și piper. Le-am lăsat deoparte, până am nevoie de ele și am trecut la următorii pași.
Călirea cepei și a orezului + sfumatura
5. Am încins pe foc mediu aceeași cratiță și am adăugat jumătate din unt și câteva picături de ulei de măsline. Când untul s-a topit și a făcut spumă, am adugat și ceapa eșalotă tocată, toată deodată. Am redus focul la mic și am călit ceapa cu răbdare, amestecând frecvent. Am adăugat un praf de sare și 2 linguri de apă. Am amestecat din când în când, timp de 8 minute, până ce ceapa aproape s-a topit.
6. După ce ceapa a fost gata, am adăugat orezul, pe tot deodată. Am ridicat focul la mediu și am amestecat continuu timp de 3 minute. Orezul trebuie să absoarbă toată grăsimea din cratiță iar boabele să devină un pic sticloase, translucide, fără să se rumenească. Faza următoare e foarte importantă pentru risotto, este ceea ce italienii numesc sfumatura. Am adăugat peste orezul din cratiță vinul alb și am început să amestec. Trebuie amestecat continuu, vinul trebuie să se evapore complet, orezul rămânând aproape pe uscat, în final.
Adăugarea lichidului și gătirea orezului
7. Când vinul s-a evaporat complet, a fost momentul să încep adăugarea lichidului de gătire, și anume supa. Aceasta era deja fierbinte. Am adăugat câte un polonic, o dată și am amestecat până când supa a fost complet absorbită de orez. Focul e mediu, se poate reduce la mediu-mic. Am amestecat în continuu, ceea ce a eliberat amidonul de pe suprafața boabelor de orez, conferind preparatului acea cremozitate specifică a unui risotto corect.
8. Am continuat identic, amestecând cu răbdare, până când, trăgând cu lingura prin cratiță, s-au format spații prin care am văzut bine fundul cratiței, apoi am adăugat încă un polonic de supă.
9. După al treilea polonic de supă adăugat, am răsturnat în cratiță ciupercile, pe toate deodată. Am amestecat bine, până s-au omogenizat și am adăugat încă un polonic de supă.
10. Am continuat în modul ăsta, adăugând câte un polonic de supă, până când orezul a fost gătit al dente. Asta înseamnă că bobul trebuie să fie gătit, dar încă să se simtă mijlocul ușor crocant.
Există orezuri și orezuri, unele au nevoie de mai puțin lichid decât altele. Esența rețetei de risotto este să fie gătit orezul exact cât trebuie, nici prea mult, nici prea puțin. Când îl luăm de pe foc, bobul e gătit, deci, al dente, iar risotto-ul e semilichid, italienii descriu acest stadiu prin expresia ”al onda”, nu e greu să înțelegem ce vor să spună.
10. Am luat deci, cratița cu risotto cu ciuperci de pe foc, l-am asezonat cu sare și piper și am adăugat în risotto-ul fierbinte restul de unt și tot parmezanul.
Mantecatura
11. Urmează o fază la fel de importantă și anume mantecatura: am amestecat în cratița cu risotto de ciuperci fierbinte, încorporând parmezanul și untul. Nu se amestecă ”puțin” iar scopul acestei faze nu este doar omogenizarea lactatelor. Amestecarea trebuie să fie suficient de viguroasă încât risotto-ul, în cratiță, să se miște energic, lovindu-se de pereții cratiței. Această fază durează minimum 2-3 minute și rolul ei este ca preparatul să ajungă la textura plină de cremozitate care l-a consacrat.
Servirea
12. Un risotto se pune în farfurii imediat după mantecatura, nu se ține sub capac, ca un pilaf! Odată terminat pasul precedent, am montat risotto-ul fierbinte în farfurii. Se folosesc farfurii adânci iar risotto trebuie să fie încă lichid, să curgă din polonic. De asemenea, dacă se înclină ușor farfuria, trebuie să fie încă suficient de fluid să se aranjeze singur într-o formă plană. Orezul care stă țapăn în cerc sau într-o movilă nu e în niciun caz risotto!
În final, am presărat un pic de pătrunjel fin tocat (opțional) și am adăugat și ciupercile king oyster – v-am spus deja că-s opționale dar sunt un opțional foarte potrivit! Imediat am savurat câte o porție delicioasă de risotto de ciuperci, fierbinte. Boabele sunt gătite cât și cum trebuie și plutesc într-un sos delicios. Acesta este un risotto corect!
MAI MULTE REȚETE CU OREZ GĂSIȚI CU UN CLICK PE POZA DE MAI JOS
Să vă fie de folos!
Lasă un răspuns