Pandișpan cu vișine – rețetă video – pufos și crescut, fără praf de copt

Pandișpan cu vișine – rețetă video – pufos și crescut, fără praf de copt. Prăjitură pufoasă cu vișine – o rețetă de prăjitură economică, lejeră și gustoasă, fără agenți de creștere și cu conținut redus de grăsimi. Pandișpan cu vișine rețeta video + TEXT, pas cu pas. 

E vară, e cald iar natura a început să ne dăruiască o mulțime de bogății. Anul acesta, mai mult ca niciodată, a fost foarte darnică, în livada noastră. Am cules o mulțime de vișine, din care am și dăruit, am și vândut și am umplut și congelatorul și cămara. Le-am savurat, însă, și sub forma unor deserturi de sezon, așa cum e și rețeta de pandișpan cu vișine pe care v-o propun azi.

Rețeta această de prăjitură cu vișine e chiar specială. Încă din titlu, v-ați dat seama că e nu conține praf de copt și precizez că nici alți agenți de creștere nu are. Cu toate astea, a ieșit o frumusețe de pandișpan pufos, înalt și exact cât trebuie de dens, așa încât să susțină multe, multe vișine. Ceea ce face încă și mai specială această prăjitură – care a ieșit și destul de mare (35 x 21 cm) – este faptul că am redus mult cantitatea de ouă pe care aș fi folosit-o pentru un pandișpan de dimensiunile astea. Pur și simplu, le-am înlocuit cu… apă rece.

Exact, acest pandișpan cu vișine e foarte pufos fără pic de praf de copt și nici nu cere multe ouă! E o rețetă nu doar economică, ci și mai lejeră din punct de vedere caloric. Vă invit să descoperiți rețeta (inclusiv video) în cele ce urmează.

Ingrediente Pandișpan cu vișine

• 5 ouă de mărime medie (50-55 de grame/bucată, cântărite cu tot cu coajă)
• 120 de mililitri de apă rece
• 2 prafuri bune de sare
• 1 lingură de oțet sau de zeamă de lămâie
• 200 de grame de zahăr
• 1 plic de zahăr vanilat bourbon
• 250 de grame de faina 000
• 60 de mililitri de ulei de floarea soarelui (sau de rapiță, avocado, sâmburi de struguri etc)
• coaja galbenă, fin răzuită, de la suprafața unei lămâie netratate
• ~850 de grame de vișine, cântărite gata curățate (sau 1 kilogram de vișine cu tot cu sâburi)
• opțional, zahăr pudră vanilat, pentru presărat suprafața prăjiturii, înainte de servire

Imediat mai jos, puteți urmări rețeta în format video. Aceeași rețetă o regăsiți și pe canalul Youtube Laura Laurențiu. Dacă veți naviga la subtitlul următor, veți descoperi rețeta de pandișpan pufos cu vișine în format text. Este o rețetă explicată pas cu pas, în stilul detaliat, care a devenit brandul Laura Laurențiu. Textul conține multe detalii care vă vor fi de ajutor, așa că nu am nicio îndoială că rețeta vă va reuși perfect. Spor la treabă!

Pandișpan cu vișine pufos și crescut, fără praf de coopt – rețeta VIDEO

Mod de preparare Pandișpan cu vișine – pufos și crescut, fără praf de copt – rețeta în format text, pas cu pas

1. Pentru început, m-am ocupat de vișine. Le-am spălat bine, le-am ales și le-am curățat de sâmburi. Am folosit un dispozitiv special – foarte simplu, de altfel, – dar se pot curăța și în modul clasic, manual. Pentru a colecta 850 de grame de vișine gata curățate, fără sâmburi, am avut nevoie de 1 kilogram de vișine întregi. Dacă aveți, însă, doar 800 de grame de vișine sau 900 de grame, nu va fi nicio problemă.

Precizez că se pot folosi pentru rețeta de pandișpan cu vișine și fructe  congelate. Nu e nevoie să fie decongelate înainte de asamblarea prăjiturii.

2. În continuare, am pregătit o tavă de 35 x 21 de centimetri, pe care am așternut-o cu hârtie de copt. Am pornit cuptorul, l-am setat la 190°C, cu ventilație, căldură de jos și de sus.

Pregătirea compoziției de pandișpan

3. În timpul în care cuptorul s-a încins, am avut suficientă vreme să pregătesc compoziția, care se face ușor și rapid. Am separat albușurile de gălbenușuri. Gălbenușurile le-am pus într-un castronel micuț iar albușurile le-am colectat în castronul mixerului. Peste albușuri, am adăugat și apa rece, măsurată cu atenție.

4. Cu o furculiță, am bătut gălbenușurile cu un praf de sare și am adăugat uleiul, în fir subțire. Nu e nevoie să se mixeze gălbenușurile cu uleiul, nici să se lege ca maioneza, doar să fie cât de cât omogenizate gălbenușurile cu uleiul adăugat.

5. Peste albușuri, am adăgat un praf de sare am început să le bat cu mixerul. Am bătut spumă albușurile, cu apă cu tot. Chiar dacă am adăugat apă, albușurile tot vor forma o spumă albă și consistentă, cu aspect de zăpadă proaspătă.

Odată ajunse în acest stadiu, am început să adaug zahărul, treptat, în ploaie. După ce am adăugat ½ din zahar, am adăugat peste albușuri si oțetul.

Rolul substanței acide – fie oțet, fie zeamă de lămâie – este de a rupe fibrele lungi de proteine care se formează în albuș, în urma mixării, permițând astfel să se acumuleze mai mult aer. Vom obține o bezea mai stabilă și mai aerată.

6. Am continuat să adaug restul de zahăr. La final, am adăugat și zahărul vanilat bourbon și am mixat în continuare până când cristalele de zahăr s-au dizolvat și am obținut o bezea lucioasă și țapănă.

Imediat, am oprit mixerul, mixarea excesivă nu e bună nici ea, ar fi posibil să se usuce bezeaua și n-ar fi bine.

Omogenizarea gălbenușurilor cu bezeaua

7. Imediat, am adăugat coaja de lămâie peste gălbenușurile cu ulei. Le-am mai bătut puțin cu furculița și le-am răsturnat peste bezeaua din castron, pe toate deodată. Am amestecat cu o spatulă, fără să insist, pentru că cele două compoziții se vor omogeniza mai bine în timp ce amestec crema de ouă cu făina.

8. Deasupra compoziției din castron, am cernut făina, printr-o sită deasă. Cu o spatulă flexibilă, prin mișcări de împăturire, am omogenizat făina cu spuma de ouă. Am ridicat compoziția de pe fundul vasului și am împăturit-o deasupra, nu am amestecat circular și nici nu am făcut mișcări bruște, prea viguroase, care ar fi putut elimina aerul acumulat în spuma de albuș.

Acest aer acumulat în albușul spumă e foarte prețios, fiind singurul agent de creștere al prăjiturii. 

Asamblarea prăjiturii

9. Când n-am mai văzut urme de făină în castron, compoziția a fost suficient de amestecată. Imediat, am răsturnat-o- în tava deja așternută cu hârtie de copt și am nivelat-o cu grijă, la suprafață. Alături am avut vișinele deja pregătite, curățate de sâmburi.

10. Pe deasupra compoziției, am așezat delicat vișinele, fără să le arunc de sus și fără să le afund forțat în compoziție. Pe fiecare am așezat-o la locul ei, cu răbdare. Astfel aranjate, vișinele nu vor cădea pe fundul tăvii cu pandișpan, ci vor rămâne în partea superioară a acestuia.

Coacerea

11. Odată asamblată prăjitura, imediat am dat tava cu pandișpan cu vișine la cuptorul preîncins la 190°C, cu ventilație, căldură de jos și de sus, la o înălțime medie.

12. După 25 de minute, mi s-a părut că gradul de rumenire al pandișpanului e suficient, așa că am acoperit tava cu o coală de hârtie de copt umezită și stoarsă. Am continuat coacerea timp de încă 20 de minute. În total, pandișpanul meu a petrecut în cuptor 45 de minute. L-am testat cu scobitoarea, care a ieșit curată, așa că am concluzionat că pandișpanul meu cu vișine e bine copt. Asta am putut observa și din modul în care pandișpanul revenea imediat, atunci când l-am apăsat ușor cu degetul.

Recomand testarea prăjiturii, chiar dacă ați respectat timpul de coacere recomandat și de asemenea și temperatura. Nu sunt două cuptoare la fel, testul scobitorii chiar e necesar. 

Răcirea și porționarea

13. Ajutându-mă de marginile hârtiei de copt, am ridicat prăjitura din tavă și am transferat-o pe un grătar pentru răcirea produselor de patiserie. Am lăsat pandișpanul să se răcească bine, înainte de a-l tăia. Miroasea foarte ispititor, a fost o provocare dificilă să rezist să-l tai cald dar i-am făcut față!

14. După ce s-a răcit complet, acest pandișpan cu vișine, pufos și aromat, a fost gata de servire! Cu un cuțit lungm, bine ascuțit, l-am porționat în 24 de dreptunghiuri. Se poate tăia, însă, în orice formă vă e pe plac. Înainte de servire, l-am presărat cu un strop de zahăr pudră vanilat.

Pandișpan cu vișine – servirea

Sper ca imaginea de mai jos să vă arate exact cât de pufos e acest pandișpan cu vișine și… cu apă. Dacă veți încerca rețeta, veți vedea și ce textură faină are, deloc uscată. O calitate de necontestat este și aceea că din cinci ouă (și nici acelea mari), a ieșit un pandișpan cu vișine de 4,5-5  centimetri înălțime, care s-a dovedit capabil să susțină o cantitate de vișine atât de mare, care nu s-au scufundat pe fundul tăvii (asta e o chestie care nu-mi place, la prăjiturile cu fructe).

Sper să vă fi plăcut rețeta și să o încercați și voi. Eu vă aștept cu impresii, să vă fie de folos!