reteta foietaj rapid - placinta cu branza -2

Aluat foietaj – Placinta cu branza si urda

Reteta de Laura Laurențiu
Adaugata la 03.06.2009

V-a plăcut această retetă? Vă rugăm să ne dați o notă!

Pregatire 01:30 ore

Gatire 00:45 ore

Timp total 02:15 ore

Portii 18

Grad dificultate usor

SARI LA RETETA

Reteta de aluat foietaj de casa rapid, cu reusita sigura. Cum sa faci un aluat foietaj rapid, fara timpi lungi de asteptare. Reteta pas cu pas de foietaj. Placinta cu branza sau urda cu foietaj de casa rapid.

Daca ar trebui sa numesc acel „ceva bun” caruia imi este cel mai greu sa ii rezist, care face sa imi vibreze papilele de fiecare data, categoric ar fi foietajul, in mod clar una din pasiunile mele culinare cele mai arzatoare.

Cred ca oricine agreeaza, macar uneori, o placinta din aluat fin-crocant, care se desface in foite, contrastand placut cu umpluturi bogate. Datorita preferintei mele speciale pentru foietaje, am cautat mereu si mereu tehnici de a-l face mai accesibil – fara atatia timpi de asteptare, fara atatea impachetari succesive.

Asadar, dupa indelungi experimente din care unele nu cu cele mai fericite rezultate, azi sunt in masura sa va propun o reteta de aluat foietaj de casa rapid, ce se va desface in mii de foite (aici am exagerat, are exact 81 de straturi :P ), minunat de fin, ce se topeste efectiv in gura, pe care il puteti face atat cu umplutura dulce, cat si sarata, si care nu implica nici pe jumatate efortul pe care il necesita un aluat foietaj clasic.

Ingrediente aluat foietaj de casa rapid – placinta cu branza si urda:

Aluat:

2 galbenusuri
400 de grame de faina 000
1 praf de sare
100 ml apa minerala carbogazoasa
125 ml iaurt gras
175 grame de unt cu 80% grasime
30 de grame de faina

umplutura:

500 de grame de urda dulce
1 legatura de marar fin tocat
5 oua
sare si piper dupa gust

in plus:

ulei pentru uns planul de lucru
galbenus pentru finisat placinta (optional)

Preparare aluat foietaj de casa rapid

1. Din galbenusuri, apa minerala, praful de sare, iaurt si 400 de grame de faina se framanta un aluat neted si elastic. Daca e nevoie se adauga 1-2 linguri de faina peste cantitatea recomandata. Aluatul se aseaza pe planul de lucru uns cu ulei si se imparte in 2 parti egale. Se lasa sa se odihneasca, acoperit cu un servet gros, timp de 30 de minute.

2. Untul se framanta cu faina (30 de grame) pana la incorporarea acesteia. Faina nu are alt rol decat de a face mai buna aderenta grasimii la aluat.

3. Se ia una din cele doua parti in care s-a impartit aluatul si se intinde pe planul de lucru uns cu ulei intr-o foaie patrata.

4. O jumatate din cantitatea de unt amestecat cu faina se distribuie uniform pe toata suprafata foii, apoi se cresteaza cate doua taieturi pe fiecare din laturile patratului, fara a le desprinde complet.

5. Se pliaza catre mijloc, pornind dinspre colturi. De fiecare data se acopera mijlocul cu partea opusa celei pliate anterior:

6. Odata colturile adunate la mijloc, se continua plierea cu patratele ramase pe mijlocul laturilor, de fiecare data acoperind un patrat deja pliat cu opusul lui. Fiecare bucata de aluat impachetata se aseaza pe o tava cu partea spre care s-au facut plierile in jos, se infoliaza si se lasa 15 minute la frigider (evident, din ingredientele de mai sus vor rezulta doar doua „pachetele”, in imaginea ce urmeaza sunt vizibile 4 pentru ca eu am facut cantitate dubla de aluat, jumatate folosindu-l pentru o prajitura cu spuma de capsuni):

7. Dupa 15 minute se aseaza cate un pachet pe planul de lucru bine uns cu ulei, cu partea pe care s-au facut plierile in sus, se unge usor (cu pensula) cu ulei pe suprafata si se intinde aluatul din nou in forma patrata, efectuand crestaturi indentice:

Pentru a intinde, incepeti prin a presa cu sucitorul pe mijlocul „pachetului”, apoi rotiti sucitorul, presand usor.

8. Se pliaza identic ca prima data; se da la frigider pentru aproximativ 30 de minute.

9. Dupa trecerea acestui timp se intinde aluatul (la fel cu a doua pliere, ungand cu ulei planul de lucru) in foaie de dimensiunea ceruta. Eu l-am folosit pentru o placinta intr-o tava de 40/28 cm.

Placinta cu branza sau urda si marar, cu foietaj de casa rapid

10. Am rulat foaia pe sucitor si am derulat sucitorul deasupra tavii, asezand astfel aluatul la locul lui:

11. Am perforat din loc in loc cu furculita (ca sa nu se umfle exagerat la copt) si am asezat deasupra umplutura, obtinuta amestecand cele doua tipuri de branzeturi cu ouale, mararul tocat, sare si piper dupa gust:

12. Am asezat deasupra a doua foaie si am taiat placinta cruda in bucati de dimensiunea dorita, apoi am finisat suprafata cu galbenus de ou batut cu 1-2 linguri de apa rece:

13. Am dat placinta in cuptorul preincins la 190 de grade Celsius si am copt-o pana s-a rumenit frumos (45 – 50 de minute).

Se lasa placinta sa se raceasca apoi se portioneaza si se degusta cu maximum de incantare. O recomand din stadiul de calduta, rece fiind la fel de buna.

Aluatul se poate congela: se aseaza aluatul crud pe o coala de hartie de copt si se ruleaza impreuna cu aceasta. Se infoliaza strans cu folie alimentara (sau se pune intr-o punga de plastic care se inchide bine) si se da la congelator, unde eu l-am pastrat pana la 2 luni. Cand doriti sa il folositi, se scoate aluatul din congelator si se decongeleaza lent in frigider (peste noapte).

Update 28 martie 2015

Interesant sa revin la o reteta publicata in urma cu aproape sase ani. Ca blogger, astfel de retrospectii imi ofera o perspectiva clara (si foarte amuzanta, dar e un amuzament amestecat cu un acut sentiment de jena) a felului in care editam un articol si mai ales a felului in care faceam fotografii.

Nah, nu va ascund ca am editat articolul :P. Reteta e la fel de buna si consider ca cititorii mei merita o varianta mai explicita a acesteia. Dar fotografiile, sfinte sisoe, fotografiile! Fotografiile dateaza din iunie 2009, cand atata stiam eu despre incadrare, focalizare si mai ales, nu eram in stare de mai mult decat acel watermark teribil.

Evident, atata puteam eu pe atunci, cu tehnica din dotare. Aveam un mic aparat de fotografiat de buzunar. Mai ales, atata puteam face cu nivelul priceperii la care ma situam. Cu toate ca sunt departe de a fi multumita de fotografiile mele de acum, cu toata obiectivitatea, dar e cale cer pamant intre ce-am fost si ce-am ajuns. Dovada ca daca vrei sa te perfectionezi si sa cresti, se poate.

Asadar, azi, intr-o sambata mohorata in care am fost foarte matinala (de la 6 pan’ la 12 am copt 6 cuptoare de paine!), mi-am zis sa-mi fac pofta si cu niste placinte faine. N-am mancat foietaj demultisor. Sper, asadar, ca n-am gresit prea tare. Am folosit reteta de aluat de mai sus. Pentru umplutura: 300 de grame de visine congelate, amestecate cu 3 linguri cu varf de amidon de porumb si 5 linguri de zahar. Am taiat aluatul in patrate, pe care am pus umplutura (asa cum era, congelata). Am uns marginile aluatului cu apa si am pliat fiecare patrat in doua. Iata ce-a iesit:

Pofta buna!