Desert surpriză: Baked Alaska sau "Omleta norvegiană"
Pe la douăzeci de ani, când am devenit pe deplin conștientă că pasiunea pentru gastronomie m-a cucerit pentru totdeauna, mi-a căzut în mână o carte cu denumirile și câte un scurt istoric ale unora dintre cele mai celebre preparate ale gastronomiei internaționale. Din acea carte am aflat pentru prima dată de multe finețuri la care, în acele vremuri austere, nici nu aș fi avut cum visa. Printre acestea era și așa numita „omletă norvegiană”. Sub această denumire am auzit pentru prima dată de acest desert fabulos. Nu l-am gustat, dar mi l-am imaginat, l-am savurat în minte, cu stratul său de bezea fierbinte ascunzând miezul de înghețată. Mai târziu, am crezut că denumirea Baked Alaska există doar pentru faptul că fiece lucru musai să fie denumit și de un termen englezesc.
Originea desertului
Originea franceză a desertului este certă. A fost creația lui Balzac. Nu, nu a lui Honoré de Balzac, scriitorul! A chef-ului de la Grand Hotel de Paris. Acest bucătar, despre care nu știm dacă a fost înrudit cu mult mai celebrul scriitor sau e doar o coincidență de nume, se pare că era destul de interesat de știință. Cu prilejul expoziției înternaționale de la Paris, din 1867, bucătarul Balzac s-a gândit să surprindă lumea cu un desert ”științific”. Un fizician de origine americană, Benjamin Thompson, emigrat în Bavaria și înnobilat acolo cu titlul de conte de Rumford, a făcut, la începutul secolului al XIX-lea, niște experimente care au dovedit faptul că albușul de ou bătut este un bun izolator termic.
Bucătarul Balzac a exploatat cu succes calitățile fizice ale bezelei, creând un desert cu adevărat surprinzător, cu miez de înghețată învelită în bezea și coaptă la cuptor. Pare-se, însă, că bucătarul Balzac nu cunoștea geografia la fel de bine pe cât cunoștea fizica. El a crezut că Bavaria, regiunea în care locuia fizicianul, este în Norvegia, nu în Germania. Făcând această confuzie, Balzac și-a prezentat desertul sub denumirea omelette norvégienne.
Cum a devenit omleta norvegiană Baked Alaska?
De bună seamă că desertul a avut ceva succes la data lansării. A trecut în curând și oceanul. Tot în 1867, Statele Unite cumpărau Alaska de la Imperiul Rus. În 1877, la restaurantul Delmonico’s din New York, se servea, cu ocazia aniversării achiziției Alaskăi, acest desert la modă, sub denumirea Baked Alaska, pentru a marca evenimentul cum se cuvine.
Cam atât despre istoria amuzantă a rețetei de Baked Alaska. Vă invit să descoperiți în continuare mai multe mici, dar importante secrete ca să vă iasă perfect rețeta. De asemenea, găsiți și sfaturi pentru adaptarea desertului gusturilor voastre și instrumentarului din bucătăria voastră. Modul de preparare al rețetei l-am realizat în format video.
Mici secrete și sfaturi pentru rețeta de Baked Alaska
Mai întâi, precizări despre elementele de bază pe care le-am folosit eu.
1. Din 2 ouă mari, 50 de grame de zahăr, 50 de grame de făină și ½ de plic cu zahăr vanilat bourbon, am făcut o compoziție de pandișpan. Modul de preparare a fost identic cu cel ilustrat în tutorialul video de la blatul de ruladă (click pe poza de mai jos pentru rețetă). Compoziția am copt-o într-o formă de tort detașabilă cu diametrul de 21 cm, căptușită cu hârtie de copt.
2. Am folosit pentru desertul Baked Alaska înghețata de vanilie făcută în casă. Am urmat rețeta mea, pe care o puteți găsi cu un click pe poza de mai jos.
3. În sfârșit, am folosit două linguri din gemul de coacăze pe care-l pregătesc în fiecare an. Recoltez destul de multe coacăze negre din tufele care-mi cresc în grădină, așa că nu trece niciun an fără să-l fac. Rețeta o găsiți cu un click aici.
Sfaturi de adaptare
4. Varianta clasică a rețetei de Baked Alaska este cu înghețată de vanilie. La fel de bine o puteți pregăti cu înghețata voastră preferată sau cu o combinație de înghețate (de exemplu ciocolată cu vanilie).
5. Așa cum am spus, dulceața, fructele proaspete sau jeleul sunt opționale. Puteți să renunțați complet la ele sau să le înlocuiți cu sos de ciocolată sau caramel.
6. Baked Alaska se pregăti atât la cuptor, ca să se caramelizeze bezeaua, așa cum am procedat și eu, cât și se poate carameliza suprafața cu torța de bucătărie. O altă variantă este să fie flambată cu un alcool nobil, aprins și turnat pe deasupra desertului asamblat.
7. Desertul Baked Alaska poate fi asamblat într-o formă de dom, cum am procedat eu. Dacă nu aveți nevoie de o cantitate atât de mare, sfatul meu este să pregătiți porții individuale. Puneți înghețata în ramequins, folosiți discuri de pandișpan decupate pe măsură și obțineți atâtea monoporții elegante și delicioase de câte aveți nevoie.
Mici secrete
8. La fel ca oricare alt desert cu bezea, și pentru Baked Alaska este esențial ca albușurile să fie perfect separate de gălbenuș. Orice picătură de gălbenuș va compromite bezeaua.
9. Pentru acest desert folosim bezeaua italiană, care se prepară prin încorporarea în albușurile spumă a unui sirop foarte fierbinte, la 115°C. Este foarte important să avem un termometru de bombonerie (pentru gem). Folosim bezea italiană pentru că aceasta este mult mai stabilă și pentru că albușurile sunt gătite la finalul preparării acesteia.
10. Ca să putem bate albușurile și face siropul descris la punctul precedent în același timp, avem trei alternative:
- să avem un ajutor care să bată albușurile în timp ce preparăm și turnăm siropul fierbinte
- să avem un mixer cu stativ
- să avem patru mâini
11. Montați desertul pe un platou termorezistent, să nu aveți surprize la cuptor! Cuptorul trebuie să fie preîncins pe funcția grill, la 230°C, înainte să dăm Baked Alaska la cuptor.
Ingrediente Baked Alaska
- 1 blat de tort subțire, cu diametrul de 21 cm – eu am făcut ½ de porție din rețeta mea de blat de ruladă cu vanilie
- 800-1000 grame de înghețată de vanilie (sau după gust)
- 3 albușuri mari (96 de grame de albuș crud)
- 160 de grame de zahăr
- 80 ml. de apă
- 1 lingură de oțet
- 1 praf de sare
- opțional: 2 linguri din dulceața preferată, un jeleu de fructe, fructe proaspete sos de ciocolată sau caramel etc
Mod de preparare – rețeta video
Baked Alaska se servește imediat, cât e bezeaua fierbinte. Alfel, evident, se strică surpriza iar înghețata nu are cum să reziste în consistența ideală la nesfârșit. E un desert elegant, amuzant și ușor de adaptat preferințelor și gusturilor fiecăruia. Sper să-l pregătiți și să reveniți cu impresii!
Lasă un răspuns