Cocoș cu bere și morcovi
Povestea asta incepe-așa: a fost odata, nu prea demult, un cocoș falnic și respectabil, de o anumita etate, care fugarea cu folos gainile prin curtea socrilor mei. Bietul cocoș n-avea punguta, n-avea bani si pe deasupra, urmatoarele generatii cocoșești ii calcau pe urme, amenintandu-i pozitia in ograda. Cum se intampla de multe ori cu valorile autentice, cocoșul a insistat in a-și flata cu atentii gainile, crezand ca asta ii va intari pozitia, dar nefiind dedat catusi de putin cu diplomatia, a comis greșeala de a se infoia la socru-meu, fara sa-i fi trecut pe sub creasta ideea ca el are puterea de decizie. Pan-aici i-a fost! La un ceas dupa naprasnicul sfarșit, era deja oparit, ciupelit, parlit, eviscerat si tranșat. A doua zi a ajuns la mine-n bucatarie. Eu, dupa ce i-am dat ocol pret de cateva minute, am purces sa pregatesc una dintre cele mai bune mancaruri pe care le-am gustat vreodata, cocoș cu bere si morcovi:
Ingrediente Cocos cu bere si morcovi:
- pulpele, aripile si pieptii cocosului (spatele, labele si gatul vor face parte dintr-o alta poveste)
- 2 cepe mari
- 8 morcovi potiviti
- 3 catei de usturoi
- 50 de ml. de ulei de masline extravirgin
- 1 sticla de bere buna, de 330 ml.
- 3 rosii decojite din bulion, impreuna cu sucul lor
- 2-3 crengute de rozmarin
- sare si piper
Preparare Cocos cu bere si morcovi:
M-am gandit si rasgandit cum sa-l abordez pe cocoșu’ asta… mi-a trecut prin cap sa adaug chiar si niste prune uscate, dupa aia mi-am zis ca n-are rost, oricat as fi insitat eu sa fac le fac cunoștinta prunelor cu berea, sunt convinsa ca tot nu s-ar fi placut vreodata! Asa ca am ramas la ingredientele de mai sus si bine am facut, mancarea a fost perfect echilibrata. Dar sa va prezint cocoșu’:
Asadar, pulpele, pieptul impartit in doua si aripile, frecate bine cu sare si piper, se rumenesc in 2 linguri de ulei de masline, atatea cate incap deodata intr-o tigaie incapatoare. Pe masura ce se rumenesc, se scot din tigaie si se pastreaza la cald, acoperite. La nevoie, se completeaza uleiul de masline din tigaie.
Cand toata carnea e rumena, sa adauga restul de ulei ramas si se rumenesc morcovii curatati si spalati, taiati in bucati marisoare.
Se scot morcovii dupa cateva minute si se pun peste carne, pastrandu-i acoperiti. In tigaie se adauga ceapa tocata si usturoiul zdrobit, calindu-se cateva minute. Cand ceapa devine sticloasa, carnea si morcovii se trec inapoi in tigaie, se adauga rosiile zdrobite si bulionul, apoi berea. Se da totul in clocot.
Dupa ce clocoteste, mancarea se trage deoparte si se transfera intr-un vas termorezistent cu capac, potrivit pentru cuptor. Se completeaza cu apa calda atat cat sa acopere carnea si morcovii, se sareaza si pipereaza, se adauga 2 crengute de rozmarin.
Se da la cuptorul preincins la 200 de grade Celsius, atata vreme cata trebuie pentru ca sa se fiarba cocosul. Dat fiind ca al meu a alergat la viata lui multe gaini, a durat toata tarasenia mai bine de doua ceasuri. Cand carnea a fost moale, am dat capacul deoparte si am mai lasat la cuptor mancarea vreo 15 minute, cat sa mai scada sosul (optional, se poate ingrosa sosul cu 1-2 linguri de faina desfacute in putina apa rece care se adauga in sos si se da in cateva clocote).
Se serveste mancarea fierbinte, alaturi de garnitura preferata, eu am incropit un piure de cartofi in amestec cu cartof dulce (de unde culoarea usor portocalie), parfumat cu 1 catel de usutroi si rozmarin proaspat tocat fin. Cel mai bine i-a descris textura barbatu-meu, a zis ca i se pare carnea asta ca o caramea care se topeste in gura. Mananci si ti se lipesc buzele. De nedescris, atat consistenta, cat si gustul.
Daca veti hotari sa faceti aceasta mancare cu un pui de cumparat, negresit ca veti avea mai putine de indurat, in sensul ca nu o sa va innebuneasca mirosul timp de trei ceasuri, va fi gata mult, mult mai repede. Si va fi bun, chiar foarte bun… dar nu asa! In schimb daca aveti o pasare de tara, oricat de batrana, incercati sa o pregatiti in felul asta. Chiar merita asteptarea! Va astept cu impresii.
Lasă un răspuns