Vineri seara ne-am dedat unui ospăț ca în seraiurile Stambulului, cu preparate autentice pe care nici nu speram să le găsesc în orașul meu. Și totuși :).
Bucătăria turcească ne este foarte dragă, ne-a intrat la suflet în vacanțele petrecute în Turcia și acolo ne-a rămas, pentru că are cam tot ce ne place nouă, arome îndrăznețe, echilibru, varietate și gust. Cu toate că îmi place așa de mult, culmea este că o singură dată am mâncat mâncare turcească în afara Turciei și asta a fost la precedenta ediție a Food Bloggers Conference, când s-a dat o petrecere pentru participanți într-o restaurant cu specific otoman din București. Niciodată, deci, în orașul meu, nu înainte de vineri. :)
Și s-a întâmplat așa că vineri seara eram pur și simplu epuizată după o zi de lucru foarte lungă. Și moartă de foame, pe deasupra, iar bărbatul mă privea cu niște ochi hămesiți din care parcă dispăruse orice urmă de speranță. Și-mi vine mie ideea: dom’le, am auzit de vreo săptămână de un serviciu de livrare de mâncare care funcționează și în Timișoara. Păi dacă nu-l testăm acum, atunci când?
Zis și făcut, intru la oliviera.ro pe site. Selectez orașul și când să-mi selectez strada… ups! Strada mea nu există nici pentru acest serviciu, așa cum nu există nici pentru curieri și cam pentru nicio persoană normală. Nu mă las descurajată și sun la numărul de contact. O doamnă amabilă îmi spune să aleg cea mai apropiată stradă, urmând să îi explic la telefon băiatului care face livrări unde să vină. Wow, deci mi s-a oferit o soluție în 30 de secunde, când cei de la societatea de gaze nu m-au branșat jumătate de an pentru că refuzau să accepte că strada mea există! Deja sunt extrem de impresionată. Plăcut.
Lista restaurantelor timișorene care fac livrări de mâncare prin oliviera.ro este destul de limitată, față de cele 166 din București. Sunt doar 14 deocamdată, și norocul a făcut să descopăr turcescul Anatolya în capul listei (alfabetic ordonate). Și-am comandat… mai mult după cât de poftă și foame ne era, cât judecând corect posibilitățile noastre de a mânca tot ce poftiserăm.
Bunătate de lahmacun (un fel de pizza turcească umplută cu carne de miel tocată și plăcut condimentată), Patlicanli Kebab (un kebab cu vinete, alături de roșii și ardei iuți la grătar, toate cu miros bun de fum de cărbuni), Saci Kavurma (cu carne de vițel), orez cu tăiței prăjiți, hummus, ayran, sos cacik… și mâncare de bame cu roșii. Numai ce am lansat eu comanda, sună telefonul. După accent, îmi dau seama în câteva secunde că restaurantul la care am comandat e unul autentic, pentru că mai turc decât turcul care mă sunase chiar nu se putea. Cu toate astea, înțeleg eu repede că omul se scuza de mama focului, foarte marcat de faptul că eu comandasem bame și el nu avea. Și că dacă vreau, îmi trimite o ”zaladă bună, bună cu vinete și roșii goabte in ulei”. Bine, zic eu, și bine-am făcut, că a fost chiar bună, n-a recomandat-o bietul om degeaba. Deși după ce am lansat comanda, devenisem parcă și mai nerăbdători, în scurt timp m-a sunat băiatul care făcea livrările. I-am explicat într-un minut pe unde să o ia și m-a găsit rapid iar soțul meu a ieșit să aducă pachetele. Ei, acum a început hazul cu adevărat, pentru că toată mâncarea comandată, pentru care plătisem 150 de lei, însemna trei plase pline! Evident, a trebuit să punem mâna pe telefon și să chemăm ajutoare, care nu au întârziat prea mult și care ne-au oferit tot suportul la rezolvarea ”problemei”.
A fost o seară foarte plăcută, cu multă voie bună și cu mâncare gustoasă, așa că prima mea experiență cu oliviera.ro e una foarte pozitivă. De-acum înainte, când nu apuc să gătesc și mă simt prea obosită ca să mai ies în oraș, știu sigur ce am de făcut.
Și încă ceva: timp de 30 de zile, oliviera.ro are o promoție interesantă și instructivă, care îți propune să descoperi bucătării diverse din toată lumea, profitând în același timp de discounturi importante. La finalul acestei promoții, in 22 decembrie 2015, un client va deveni câștigătorul unei excursii la Londra pentru două persoane și al unei cine în unul dintre restaurantele londoneze ale lui Jamie Oliver. Fain, nu? A trecut ceva timp de când am fost ultima dată la Londra…
Lasă un răspuns