Tradiții culinare de Crăciun

Despre tradițiile culinare de Crăciun, în România și în lume

Perioada Crăciunului este una magică. Eu cred că nicio altă sărbătoare nu aduce cu ea o asemenea atmosferă: bradul licărind vesel, lumânări aprinse, cântări care slăvesc nașterea pruncului Isus, miros de brad, de cozonaci copți, de vanilie, de vin fiert cu scorțișoară, de portocală, dar și parfumuri mai robuste, la fel de apetisante, de fripturi bine rumenite și sărmăluțe îndesate. E o perioadă în care sufletul și trupul sunt răsfățate în aceeași măsură și cu toate că ispitele sunt multe și puternice, trebuie să încercăm să păstrăm acest echilibru și să nu înclinăm balanța răsfățului mai mult înspre trup decât înspre suflet. Adică, să nu uităm că spiritul Crăciunului nu înseamnă doar mese pline, ci mai ales generozitate, apropierea de familie, lucruri frumoase făcute împreună cu cei dragi.

O să încerc să vă povestesc în câteva cuvinte despre tradițiile gastronomice de Crăciun, atât în România cât și în alte locuri ale lumii în care creștinii celebrează Sărbătoarea Nașterii lui Iisus cu aceeași bucurie, chiar dacă nu pun masă aceleași bucate ca și noi. Veți vedea, tradițiile culinare de Crăciun sunt foarte diverse și prin aceasta vreau să subliniez că acestea au prea puțin de-a face cu Sărbătoarea religioasă – practic, nu există religie care să impună să mănânci cârnați de porc de Craciun. De fapt, tradițiile gastronomice sunt legate într-o măsură mai mare de o componentă culturală sau practică sau pur și simplu de preferințele fiecărui popor în parte. Singurul lucru care e același peste tot este spiritul Crăciunului, acea bucurie și speranță care ne animă și ne unește pe toți.

Tradiții culinare de Crăciun în România

Știm cu toții, în țara noastră întreg meniul mesei de Crăciun este construit în jurul porcului. E cumva firesc, cu doar câteva zile înaintea Crăciunului este Ignatul, ziua în care animalul crescut cu grijă gospodărească un an întreg își găsește sfârșitul. Din porc se fac multe produse, de la caltaboși, sângerete, tobă și jumări până la cârnați și carnea la garniță (pe care o putem numi confit românesc, procedeul de conservare a cărnii în propria grăsime fiind identic cu cel folosit de francezi).

În afară de aceste produse specifice, ne rămâne o mare cantitate de carne proaspătă din care ar fi mai mare păcatul să nu pregătim o friptură rumenă și festivă pentru masa de Sărbătoare.

Cozonacii sunt desertul traditional, răspândit pe întreg teritoriul țării.

Tradiții gastronomice internaționale de Crăciun

Suedia

De pe masa de Crăciun a suedezilor nu lipsește șunca, chifteluțele și heringul marinat. Se consumă și gravlax (somon marinat), un gratin de cartofi cu anșoa, cârnăciori, dar nu lipsesc felurile cu legume, cum ar fi varza și sfecla roșie sau kale. De departe cel mai inedit preparat al mesei festice de Crăciun (Jul) este lutfisk, o specialitate specifică preparată din cod sărat și uscat, tratat cu sodă caustică. Ca urmare a acestui tratament, peştele  pierde jumătate din cantitatea normală de proteine, devenind gelatinos… dar şi caustic, aşa că procesul se finalizează prin a ține peștele în apă curată timp de câteva zile, până când conținutul de substanță toxică este eliminat.

În timpul mesei festive se mai servește o budincă dulce de orez, specifică de Crăciun, care are o migdală ascunsă la mijloc. Se spune că cel care va găsi migdala se va căsători în anul ce urmează. Alte deserturi consumate cu plăcere în această perioadă sunt turta dulce, caramelele, marțipanul și așa mai departe.

Franța

De Crăciun, francezii se răsfață cu foie gras, somon afumat și stridii. În Bretagne, se mănâncă crepes (clătite fine cu diferite umpluturi) iar printre cel mai agreate feluri principale, de către toți francezii, sunt curcanul umplut cu castane și puiul fript. Sub influență germană, în Alsacia friptura mesei de Crăciun este gâsca. În Provence este populară tradiția de a pregăti 13 deserturi de Crăciun, reprezentându-l Iisus și cei 12 apostoli, dar poate cel mai răspândit și cunoscut desert de Crăciun franțuzesc este buche de Noel (tortul buștean, buturuga), pentru care avem și noi un similar în gastronomia noastră. Este un tort tip ruladă, a cărei tradiție provine de pe timpul când locuințele se încălzeau cu lemn și se spunea că în noaptea de Crăciun se vor arde atâția bușteni câți membri are familia.

Germania

În Germania, în ajunul Crăciunului se mănâncă Weihnachtskarpfen – adică un crap prăjit, de obicei preparat în porții individuale, dar și întreg.

Friptura preferată pentru masa de Crăciun pare să fie cea de gâscă, dar în regiunile muntoase, pe masa de Sărbătoare își face deseori loc căprioara, însoțită de varză de bruxelles sau varză roșie dulce-acrișoară și sos de merișoare. Dulciurile specifice Crăciunului sunt cozonacul Stollen, turta dulce și fursecurile specifice de Crăciun Weihnachtsplätzchen. Toate sunt bine stropite cu vin fiert condimentat.

Marea Britanie

Cea mai răspândită friptură de Crăciun în Marea Britanie pare să fie curcanul, însă este destul de agreată și gâsca, rața sau fazanul. Pe masa de Crăciun a britanicilor apare și șunca glazurată, o pulpă de porc coaptă încet, bine condimentată și cu marmeladă sau miere caramelizată pe suprafață. Alături de aceste cărnuri se servesc garnituri de legume, de obicei cartofi copți și varză de bruxelles, dar și sosul de pâine. Neapărat, în una din zilele Crăciunului se va servi minced pie, o plăcintă cu umplutură de carne tocată și fructe, învelită într-o crustă crocantă de aluat fraged. Poate cel mai interesant fel de Crăciun al britanicilor este budinca de Crăciun (Christmas pudding), care conține un amestec de fructe deshidratate, melasă și condimente dulci (scorțișoară, nucșoară, cuișoare, ghimbir, toate acestea bine îmbibate în alcool.

 Despre Cumpătare, care e bine să ne însoțească și cu prilejul Sărbătorilor

O friptură într-o porție decentă este o plăcere nevinovată. Probleme apar doar în momentul în care se consideră că porcul trebuie dat gata cu ocazia sărbătorilor. Un porc bine chivernisit poate hrăni o familie întreagă multe luni de zile, e un sacrilegiu să fie risipit în câteva zile, chiar sărbătorești fie ele. De aceea spun, o friptură de porc este un răsfăț cuvenit unui prilej de sărbătoare, mărimea porției de friptură este ceea ce transformă o plăcere inocentă într-un dezmăț reprobabil și mai grav, într-o eventuală vizită la urgențe.

Ideea de masă festivă la români înseamnă ”să fie de toate”. Acest ”de toate” este cel care îi face pe unii dintre noi să sune la Salvare în seara de Crăciun și de fapt, la fiecare mare sărbătoare, când scenariul abundenței se reia aproape neschimbat: salata de boeuf cu multă maioneză (de obicei făcută cu boeuf-ul românesc care, ce să vezi, e înaripat!), apoi sarmale, piftii, cârnați, sângereți, fripturi, cozonaci, prăjituri mărunte și dulci, torturi care mai de care… Și oricât de multe și delicioase ar fi toate aceste specialități, fiecare din noi are un singur ficat.

Am înțeles că de curând s-a interzis difuzarea reclamelor la medicamente, dar îmi amintesc vreo două care promiteau niște pilule magice. Calitatea principală a acestora nu consta în tratarea unor afecțiuni anume, ci în faptul că, odată înghițit hapul, puteai să mănânci în voie cele mai fantastice combinații, să iei 3000 de calorii la o masă și să digeri fără probleme mari cantități de proteine și grăsimi. De câte ori am văzut respectivele clipuri, m-am gândit că dacă medicamentele respective nu ar avea succes niciunde altundeva în lume, în România, în preajma sărbătorilor cel puțin, sigur se vor vinde bine.

Așa că, oameni buni, dacă la prânzul de Crăciun veți opta pentru friptură, păstrați cârnații pentru a doua zi . Nu puneți pe aceeași masă și șnițelul, și friptura, și cârnații și piftia! Ne așteaptă un șir lung de sărbători și avem tot timpul din lume să ne bucurăm de toate, dar cu cumpătare. Legumele gătite cât mai puțin, salatele simple, din frunze, cu un dressing lejer de lamâie sau oțet bun, ne vor ajuta să digerăm mai bine friptura și să ne simțim cu adevărat bine, plini de energie și apți să ne bucurăm de Sărbători și pe mai departe. Crăciun fericit și-o colindă din tot sufletul!